Cetatea Bologa

Ridicată din piatră de râu şi amplasată pe un deal greu accesibil, Cetatea Bologa a evoluat de la un nucleu de excepţie: un donjon cu baze circulare.

Este una dintre cele mai vechi şi cel mai bine conservate clădiri de acest tip din întreaga Transilvanie. Cu o înălţime de peste 13 metri, turnul era amenajat pe patru niveluri, despărţite între ele de planşee din bârne groase de lemn. Accesul în turn se făcea pe o scară mobilă din exterior, apoi, chiar şi acum, prin interiorul zidului gros, pe o scară scundă şi îngustă de piatră, pentru trecerea unei singure persoane. La nivelul al treilea se ajunge în spaţiul destinat locuirii propriu-zise, dotat cu două ferestre în nişe de şedere şi un şemineu carenat şi horn în zid.

Al doilea turn, amplasat în partea opusă donjonului, are bază patrulateră şi pare să fi fost destinat unei porţi.

bologa25

De ce să mergeți în acest loc?

– atracția principală este peisajul de la barajul Floroiu, veți fi încântați când veți ajunge acolo de unicitatea și frumusețea locului.

– puteți face poze frumoase cu peisajul, înainte de ajunge la baraj este un drum care urcă la dreapta, acolo se găsește un bloc de piatră de unde puteti vedea întreaga zonă. Știu din informații mai vechi că fotografiatul, filmatul și staționatul cu mașina pe baraj ar fi interzise, un paznic ar avea grijă de respectarea acestora. Personal am fost anul trecut și nimeni nu m-a atenționat că nu pot face poze.

– drumul este astfaltat, în stare bună în general, serpuiește printre păduri de brad.

O zi de relaxare în zonă ar putea include și o oprire la Bologa unde puteți vizita Cetatea Bologa și Moara de apă, ori la Ciucea se poate vizita Casa Memorială Octavian Goga.

Cum se ajunge la Valea Drăganului?

Accesul de face din DN1 Cluj-Napoca-Oradea, în comuna Poieni se face stânga spre Valea Drăganului, se trece prin Lunca Visagului și de acolo drumul continuă spre Baraj, în total din Poieni ar fi ~20km iar din Cluj ~70 km.

Satele Valea Draganului și Lunca Visagului sunt lungi însă peisajul este din ce în ce mai frumos, dealuri împădurite, râul va ține companie pe partea dreaptă, sunt multe pensiuni și cabane.

Descriere Baraj!

Mai mult decât o simplă locaţie turistică barajul Drăgan şi întreaga zonă Valea Drăganului încorporează istoria cu elemente pitoreşti. Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Aici s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele cedate prin dictatul de la Viena în 1940. De aici treceau peste munte la Stâna de Vale sau Budureasa să-şi aducă cele necesare traiului. Aici era magazinul de la care cei ce lucrau la exploatarea lemnului îşi făceau aprovizionarea săptămânală.
Veneau cu mocăniţa, pe platforma vagoanelor, cumpărau cele necesare apoi se împrăştiau prin toţi munţii pe la cabanele forestiere de la Ciripa, Crăciunu, Tălharu, Bociasa, Zărna, Poieniţă, Neşu sau într-o colibă acoperită cu coajă de molid în cine ştie ce vârf de munte.
La 200 de metri mai sus de baraj se află colonia Floroiu, cândva un orăşel în miniatură, ridicat pentru constructori şi familiile lor. Privind spre coada lacului, iese în evidenţă, ca un paznic impunător şi tăcut, Vârful Buteasa (1. 714 metri). În dreapta se văd cătunul Alunu, adormit sub Vârful Caprei, Poieniţa – cu ultimele case atârnate de deal la Mişcu, iar spre Remeţi, păşunea trănişenilor, Rânşoru (luncşor). În stânga e şaua Între Munţi, ce face legătura între Vârfuraş şi Vlădeasa, de sub care izvorăşte pârâul Zărna, apoi Zărnişoara, cu grohotişurile abundente de pe versantul drept şi Faţa Tarniţei.
Lacul de acumulare este populat cu peşte (clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu şi chiar păstrăv auriu) oferind astfel un loc minunat pentru pescarii ce doresc să se relaxeze.